Un bătrân, sprijinit în bastonul său robust,
făcea o scurtă plimbare pe strada satului. Se vedea că bătrânului îi era greu
să meargă. Pe drum a fost abordat de o cunoștință mai tânără. Cei doi s-au
oprit pentru a schimba câteva cuvinte. Conversația s-a îndreptat spre viața de
după moarte, iar tânărul a întrebat:
- Ce ați
răspunde dacă Dumnezeu v-ar întreba: Pe ce te bazezi, ca să nu fiu nevoit să te
aduc la judecată din cauza păcatelor tale?
Bătrânul s-a îndreptat de spate, l-a privit
o clipă pe tânăr cu luare-aminte, a ridicat bastonul și a spus simplu:
- Aș
arăta spre Mântuitorul meu.
Acesta a fost un răspuns excelent. Bătrânul
cunoștea atât valoarea jertfei lui Isus Hristos, cât și pe Cel care dăruiește
acest dar de nedescris. El știa că nu are de ce să se teamă în spatele sângelui
vărsat al lui Hristos și că Dumnezeu l-a îndreptățit conform dreptății Sale pe
cel care are credință în Isus. Pentru că bătrânul știa acest lucru, a putut să
arate pur și simplu spre Mântuitorul său.
Este bine ca fiecare dintre noi să poată
arăta spre Fiul lui Dumnezeu glorificat în cer și să spună: „El este
Mântuitorul meu. El a purtat păcatele mele în trupul Său pe lemn!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu