Apa vie

 

   Harry era foarte bolnav. El se afla în spital de mai multe săptămâni. Știa că nu se va mai face bine. Tatăl său era evanghelist; el mărturisea Evanghelia harului lui Dumnezeu de mai mulți ani în diferite locuri și cu diferite ocazii, iar Harry o auzise de multe ori. Dar nu o acceptase personal pentru el însuși.

   - Nu pot să cred pur și simplu ceea ce îmi spuneți, le-a explicat el părinților lui atunci când aceștia îi vorbeau despre lucrurile veșnice; și nu a spus aceasta, pentru că o spuseseră atâția alții înaintea lui, ci pentru că așa era. Absolvise liceul, studiase și științele naturale timp de câteva semestre, dar cu toate studiile sale, nu-L găsise pe Mântuitorul - Dumnezeu.

   Părinții lui erau foarte îngrijorați pentru el. Știau starea lui și se rugau neîncetat, ca el să fie salvat. Când îl vizitau la spital, îi aminteau adesea de dragostea lui Dumnezeu și de lucrarea de răscumpărare a Mântuitorului pe crucea de la Golgota.

   Încă o dată, mama lui i-a vorbit despre nevoia de mântuire.

   - Oh, știu toate acestea, a răspuns el. Am studiat aceste lucruri suficient de mult timp, am citit și am auzit destule despre ele. Am încercat din răsputeri să înțeleg totul, să cuprind totul, dar nu pot. Nu depinde de mine dacă sunt așa cum sunt! Vorbești despre Biblie ca despre o sursă din care trebuie să mă inspir, dar la ce mi-a folosit?

   - Da, Harry, a spus mama lui încet, numai să scoți apă dintr-o fântână nu folosește la nimic, sunt sigură de aceasta - trebuie să bei, să bei!

   Într-una din nopțile următoare, Harry s-a trezit. Îi era sete și a luat paharul cu apă pe care asistenta i-l pusese seara pe noptieră. A apucat paharul și a băut. Dintr-o dată s-a gândit la cuvintele mamei sale: „ ...trebuie să bei, să bei!”. Apoi i-au căzut solzii de pe ochi. Și-a împreunat mâinile, i-a mărturisit Domnului Isus toată viața sa pierdută, multele sale păcate, vina sa în fața lui Dumnezeu, a acceptat pentru sine lucrarea răscumpărătoare de la Golgota, a băut apa vieții care i-a fost oferită gratuit, a crezut în Evanghelie și a găsit pacea. Sufletul său a primit viață - viață nouă, veșnică.

   Doar câteva zile mai târziu, Domnul Isus l-a luat în Paradis.