Acasă

 
   Într-un autobuz etajat din Londra, o fetiță stă pe scaun, în spatele șoferului. Se apropie ultima stație și tot mai mulți oameni coboară în stațiile de autobuz. Îngrijorat că fetița ar putea rata stația corectă, șoferul autobuzului o întreabă:
   - Și tu unde te duci?
   - Acasă, răspunde timid fata. Puțin mai târziu, șoferul o întreabă:
   - Da, și unde locuiești? Ca și cum întrebarea ar fi fost de prisos, fata răspunde:
   - Păi, la tata!
   Răspunsul nu-l liniștește pe șofer, așa că o întreabă din nou:
   - Da, dar unde trebuie să cobori? Fata răspunde:
   - Tatăl meu știe! Șoferul autobuzului se uită în oglindă, dar nu vede pe nimeni altcineva. Așa că întreabă:
   - Bine, dar unde este tatăl tău? Fata radiază și arată cu degetul în sus:
   - Este acolo sus. Cu puțin timp înainte de următoarea stație, un bărbat coboară scările de la etajul autobuzului și spune:
   - Haide, Mary, aici trebuie să coborâm, aici suntem acasă.
   Fata a avut încredere în tatăl ei, chiar dacă nu l-a putut vedea pentru o vreme. A călătorit liniștită, stație după stație, convinsă că tatăl ei știa unde este acasă și unde trebuie să coboare.
   Domnul Isus le-a spus ucenicilor Săi:
   "În casa Tatălui Meu sunt multe locașuri... Și după ce Mă voi duce și vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce și vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiți și voi" (Ioan 14.2,3).
   Așadar, El va veni din nou să ne ia la Sine, pentru că locuința noastră veșnică este acolo unde este El: în casa Tatălui Său. Promisiunea Lui să ne dea siguranța de a merge pe drumul nostru cu încredere și fără griji. El știe când și unde mergem acasă!