Doamna Meyer este
profesoara preferată a lui Kulle. Are atât de multe idei! Astăzi a adus o sticluță
cu lac de unghii.
- Mi-am dat seama, spune ea, că mulți dintre
voi nu pot deosebi stânga de dreapta.
Așa că pictează cu lac
de unghii unghia de la degetul mic stâng al fiecărui copil.
- Cu-loa-rea este pe mâna stân-gă, spune
doamna Meyer. Nu veți uita acest lucru de acum încolo. Inima voastră este de
asemenea în partea stângă. Apăsați bine mâna stângă pe piept - acum veți simți
inima bătând.
Kulle își ciupește degetul mic și îl ascunde
în pumn. Puah - lac de unghii - cum arată! Lui Kulle nu-i prea place această
idee a doamnei Meyer.
Și nu-i place nici
cealaltă idee nouă.
- La ora de științe, anunță doamna Meyer, începând
de astăzi vom vorbi despre primii oameni.
Ea aduce poze cu
diverse maimuțe și le fixează pe tablă.
- Așa arătau strămoșii noștri!
Kulle se uită la ea
gânditor. Oare doamna Meyer chiar vorbește serios? Apoi ridică mâna.
- Eu nu cred aceasta, doamna Meyer, spune
Kulle. Dumnezeu a făcut oamenii.
Doamna Meyer se așază
și se gândește înainte de a continua. Toți copiii ascultă acum cu atenție,
inclusiv Dennis.
- Dacă nu crezi în Dumnezeu și în Biblie, Kulle,
răspunde ea, trebuie să te gândești: De unde provine omul? Și atunci tot ce
rămâne de făcut este să crezi că omul descinde din maimuțe.
Doamna Meyer pare
foarte tristă acum.
- Dar chestia cu maimuțele nu poate fi
dovedită în întregime, copii. Vă spun sincer. Poate că totuși Kulle are
dreptate. Cine știe?
Pozele cu maimuțe
atârnă pe tablă timp de câteva săptămâni, dar Kulle rămâne convins: Dumnezeu a
făcut oamenii.
Kulle se uită la unghia de la degetul mic
stâng. Lacul de unghii se desprinde încet. „Culoarea este pe mâna stângă” – în stânga
este inima. Cu inima sa, Kulle crede cu tărie în Dumnezeu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu