Cel mai cunoscut vapor al lumii

Un model al corabiei

   Olandezul Johan Huibers a construit cu aproape 850.000 Euro arca lui Noe descrisă în Biblie la o cotă de 1:2. De câţiva ani, acest model de corabie se transportă în Olanda de la un port la altul şi invită oamenii să fie vizitat. La întrebarea de ce a construit o corabie, Huibers a răspuns: „Am vrut atunci din toată inima să răspândesc Vestea Bună. Dar cum aş fi putut să ajung la mulţi oameni? Seara am stat cu copiii mei pe canapea şi am citit împreună o carte despre corabie. Şi atunci am ştiut: voi construi un model după corabia lui Noe! Atunci voi putea spune fiecăruia despre dragostea lui Dumnezeu şi că istoria corabiei lui Noe se află în Biblie. Fiecare trebuie să afle acest lucru!“ După un an şi jumătate de construcţie, corabia lui Huibers a fost terminată. Aproximativ 1.200 de copaci au fost prelucraţi pentru muzeul Bibliei plutitor. El se află pe un vapor purtător, un ponton, cu care se transportă spre porturile de expoziţie. Între timp, mii de vizitatori au vizitat „sora mai mică“ a corabiei. „Dar nu fac aceasta pentru bani“, spune Huibers, „chiar dacă acum pot plăti creditele. Îmi place pur şi simplu să vorbesc cu oamenii şi să le spun întâmplarea biblică. Azi dimineaţă au venit trei fete, ele nu cunoşteau această întâmplare. Am putut să le-o spun şi de asemenea că ele trebuie să se hotărască. Când viaţa aceasta trece, atunci viaţa care urmează va fi veşnică. Ele trebuie să se hotărască.“

Un gigant al apei pe uscat

   În prima carte a Bibliei se relatează despre construcţia corabiei. Dumnezeu a adus un potop mondial peste lumea de atunci, pentru că oamenii au devenit tot mai răi şi mai corupţi. Numai unul trăia cu Dumnezeu: Noe. El a fost însărcinat de Dumnezeu să construiască o corabie. În mijlocul uscatului a luat fiinţă un mijloc de transport pe apă impresionant. Cu cei circa 135 metri lungime, corabia era aproape la jumătatea lungimii Titanicului, dar a avut aproximativ acelaşi deplasament ca uriaşul scufundat al oceanului. Ea dispunea de o suprafaţă a terenului de ca. 9.000 m² – cu mult mai mult decât un teren de fotbal normal – împărţit pe trei punţi ale vasului. Volumul ei de încărcare era de aproximativ 40.000 m³ – aceasta corespunde la circa 550 vagoane de tren de marfă.

Au încăput toate animalele în corabie?

   Biologii, care cred relatările biblice, sunt de părere că numai tipurile create (tipurile de bază) ale animalelor vertebrate care respiră prin plămâni s-au aflat în corabie. Dacă se estimează necesarul de loc al unui animal la 1,5 m³ / mamifer, 0,5 m³ / pasăre şi 1 m³ / reptilă şi amfibie, au fost necesari doar circa 7.5000 m³ – loc destul pentru toate animalele!

Marele potop

   Potopul a fost o catastrofă mondială de mărime de neimaginat. Ape subpământene au izbucnit, iar în acelaşi timp a plouat 40 de zile în torente. Această ploaie a izvorât dintr-o zonă de apă în înălţime, care înconjura întreaga noastră planetă şi care de la potop nu mai există (Geneza 1.7). În afară de Noe şi familia lui, toţi ceilalţi oameni care au trăit, au fost nimiciţi de potop! Purtată de corpul ei izolat cu smoală, corabia a plutit pe apele potopului şi s-a oprit după şase luni nevătămată pe muntele Ararat în Turcia de astăzi. Nu a fost corabia un mijloc de salvare unic al lui Dumnezeu? Mult mai unică este „corabia“ prin care Dumnezeu oferă astăzi fiecărui om mântuirea: Isus Hristos a murit la cruce, pentru ca oricine crede în El să fie în siguranţă pentru veşnicie.

Noi ştim acum

Noi ştim acum că Domnul

atâta ne-a iubit,

că pentru noi

pe cruce

în chinuri

a murit.

Că Tatăl sfânt din ceruri

de-atuncea,

ne-a iertat,

că toată bucuria

şi cerul tot

ne-a dat.

Isuse,

scump Isuse,

ce mult Îţi mulţumim,

ajută-ne

să creştem

şi noi

să Te slujim.

Pacientul

   În următoarea luni după-masa, cei patru prieteni au pornit spre familia Rotaru. Soarele strălucea cald şi mici nori albi pluteau pe cer.

   - Oare mai este Fredy acolo sau între timp şi-a luat zborul? se întreabă Manu. Este ciudat să rămâi închis de bunăvoie.

   - Aşa o prostie, îl contrazice Timi. El nu este închis.

   - Unde se ascunde Bruno? întreabă Izabela când se apropie de teren. Casa este foarte liniştită.

   - Poate familia Rotaru nici măcar nu este acasă! Trebuia să sunăm, este de părere Timi. Totul a rămas liniştit când au sunat la uşă.

   - Oh, ce păcat, spune Maia dezamăgită. Nu putem aştepta până se întorc? În această clipă, uşa casei se deschide şi apare doamna Rotaru. Arată puţin adormită.

   - Oh, scuze, spune Timi. V-am deranjat la somnul de amiază? Îşi aminteşte deodată că şi bunicul lui trage un pui de somn la amiază.

   - Nu este rău, spune zâmbind doamna Rotaru. Frumos că veniţi să ne vizitaţi! Din păcate, soţul meu şi Bruno sunt plecaţi, dar se vor întoarce sigur curând înapoi. Veniţi înăuntru, îi invită ea pe copii. Putem să stăm în grădină şi să bem limonadă. Şi animalele sunt toate afară.

   - Şi iepurii? întreabă Maia în timp ce o urmează pe doamna Rotaru din casă în grădină.

   - Ei, da, sunt în îngrăditura de afară, spune doamna Rotaru. Dacă pleacă de acolo, Bruno trebuie să-i caute.

   - De ce nu au voie în libertate? întreabă Manu şi se uită puţin încruntat. Doamna Rotaru se uită la el pentru un moment gânditoare.

   - Pentru că nu sunt încă obişnuiţi. Libertatea trebuie mai întâi să o înveţi, pentru că libertate înseamnă de asemenea să poţi îngriji singur pentru tine.

   Manu se uită şi mai furios, dar apoi după ce se gândeşte puţin dă din cap aprobator.

   - Şi în Biblie este scris ceva despre libertate, spune Izabela. Am citit tocmai ieri. Domnul Isus spune ucenicilor Săi: „Adevărul vă va face liberi.” Dar nu am înţeles ce înseamnă.

   - Nici nu este uşor de înţeles. Doamna Rotaru se gândeşte un moment. Poate se poate spune aşa: Domnul Isus vrea să ne elibereze de păcat, de egoism şi încăpăţânare, de gânduri rele, de tot ce ne atrage în jos şi ne face necaz.

   Maia aleargă înainte pentru a saluta iepurii, poneii şi măgăruşul.

   - Oh, iedul s-a făcut între timp sănătos, spune Izabela. Te-ai făcut mare! Ea rupe iarbă şi câteva păpădii şi îi dă de mâncare micuţului ied zburdalnic. Doamna Rotaru merge în bucătărie şi se întoarce cu cinci pahare şi o sticlă mare de suc, pe care le pune pe masa din grădină.

   - Pot să stau în hamac? întreabă Timi.

   Deodată se aude din depărtare zgomot de motor, apoi o portieră şi la final un lătrat vioi. Paşi grăbiţi se apropie. Domnul Rotaru apare în grădină. El are un coş de transport în mână. Bruno îl urmează la tot pasul şi adulmecă coşuleţul.

   - Maria, nu pot înţelege, spune el agitat. Deabia în acest moment observă copiii şi un zâmbet îi luminează faţa.

   - Frumos că aţi venit!

   - Ce s-a întâmplat? întreabă doamna Rotaru.

   - Iarăşi un animal mort! spune medicul veterinar. Nu înţeleg! Sunt la lucru braconierii? Acest lucru nu l-a făcut un vânător sau un pădurar! Aşa omoruri fără sens!

   - Cine a fost omorât? întreabă Manu plin de teamă.

   - Vă voi povesti mai târziu. Dar acum trebuie să acţionăm rapid. Am adus un orfan din pădure care trebuie îngrijit. Ştii ce trebuie, Maria, lapte de pisică, acordare de prim ajutor pentru un bebeluş.

   Doamna Rotaru aleargă grăbită pe lângă ceilalţi în bucătărie şi porneşte fierbătorul de apă.

Horaţiu începe să înţeleagă

Dumnezeu Se arată în creaţie

   Horaţiu a înţeles că Dumnezeu Se arată în creaţie. Liniştit stă în colţul lui şi se gândeşte. Deja în primul verset din Biblie citim: La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul; tot El a făcut şi lumina, şi marea, toţi copacii, plantele şi florile, soarele, luna şi stelele, toate animalele din apă şi de pe uscat. Nimic nu s-a făcut de la sine. Dumnezeu le-a făcut. Şi ce bine, ce frumos! Astfel putem în orice timp să vedem o parte din măreţia şi slava lui Dumnezeu.

   Începe astăzi să mulţumeşti că Dumnezeu a venit aşa de aproape de noi prin creaţia Sa. A creat-o pentru tine şi pentru toţi oamenii. Te-ai gândit la aceasta?

Dumnezeu Se arată prin lucrarea Sa

   Astăzi, Horaţiu a înţeles că Dumnezeu Se arată prin lucrarea Sa. Ce a spus învăţătorul? „Deja în trecut, înainte cu mii de ani, Dumnezeu S-a descoperit.” – Da, aşa este. Există multe exemple. În Exod, capitolul 14 este scris: „Copiii lui Israel au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat.” Dumnezeu ascultase rugăciunea stăruitoare a poporului şi l-a salvat de duşmanii lui. La celălalt mal L-au lăudat pe Dumnezeu prin cântecele lor. Dar duşmanii lui Dumnezeu, puterea oştirii lui faraon, au fost omorâţi. Ce face Dumnezeu este drept. El este incoruptibil. Acest Dumnezeu este şi astăzi acelaşi. Omul are putere, diavolul are tărie, dar Dumnezeu are atotputernicie.

Dumnezeu vorbeşte prin conştiinţa noastră

   Horaţiu a mai înţeles ceva: Dumnezeu vorbeşte prin conştiinţa noastră. Ce a spus învăţătorul? „Trebuie să ne curăţim inimile de conştiinţa rea.” Dar ce are asta de-a face cu religia? Nimic! Tocmai acest lucru l-a înţeles Horaţiu: putem veni cu bucurie la Dumnezeu, să vorbim cu El, să ne rugăm Lui. Putem să-I spunem tot ce avem pe inimă. Numai că Dumnezeu pune o condiţie importantă: conştiinţa noastră trebuie să funcţioneze. Conştiinţa ne spune de exemplu când am făcut ceva rău. Este bine aşa. Când inima bate, înseamnă că şi Dumnezeu ştie. Atunci putem să ne recunoaştem vina, iar Domnul Isus ne va ierta păcatele. Bucură-te că poţi vorbi cu Dumnezeu. Foloseşte astăzi ocazia.

Dumnezeu ne vorbeşte prin Cuvântul Său

   Horaţiu a înţeles şi astăzi ceva. Ce bine că astăzi a fost deosebit de atent la cursuri! Tocmai întrebarea despre vorbirea lui Dumnezeu prin fiecare cuvânt al Bibliei i-a devenit aşa de importantă în ultimele săptămâni. Acum are răspunsul. Dumnezeu Se descoperă sau Se arată în fiecare cuvânt al Bibliei. Aceasta înseamnă foarte practic: Pot să-L cunosc pe Dumnezeu şi ceea ce vrea El de la mine, numai dacă citesc Cuvântul Lui. Biblia este o scrisoare de la Dumnezeu către tine. Ai lăsat vreodată vreo scrisoare nedeschisă? Desigur, nu! Un psalmist spune: „Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele şi o lumină pe cărarea mea.” Cine cunoaşte Biblia, are comoara cea mai mare.

În Isus Hristos Îl recunoaştem pe Dumnezeu

   Horaţiu a înţeles iarăşi ceva. Cu foarte mare atenţie a ascultat ce a spus învăţărul său de religie. A auzit bine? Dumnezeu Se descoperă în Fiul Său Isus Hristos! Horaţiu cunoaşte oameni care vorbesc despre Dumnezeu şi cred în El. Astăzi ştie cu mare precizie: Dumnezeu m-a primit şi pe mine. Domnul Isus a murit şi pentru păcatele mele. Dumnezeu este dragoste. Horaţiu ar fi strigat în gura mare în clasă: „Sunt aşa de fericit că Îl cunosc pe Domnul Isus. Numai aşa Îl înţeleg pe Dumnezeu şi ştiu că tot ce face El este bine pentru mine. Credinţa în Isus mă face puternic!” Peste tot ştiu: „Nu te teme, căci Eu sunt cu tine.”