Luna mai – este puţin cam târziu,
a spus bunicul, dar Răducu totuşi încearcă. A găsit cartofii de plantat chiar
jos în lada de cartofi. Din ei au crescut braţe albe şi sunt zbârciţi.
- Din aceştia se vor face cartofi noi? Cristina strâmbă din nas. Eu nu-i
voi mânca!
- Oh, nici nu îţi voi da din ei.
Voi vinde cartofii pe care îi voi culege! se supără Răducu.
Cu lopata de nisip, Răducu sapă o
gaură de două palme adâncime. Atent pune înăuntru un cartof. Germenii nu
trebuie să se rupă! De ei se formează mici bulbi, care devin cartofi. Cu
amândouă mâinile apasă pământul la loc. Mai are încă opt cartofi cu germeni.
Între bătrânul ienupăr şi plopul de doi ani este destul loc. Câţi saci va
culege Răducu? Cristina aproape că îi strică sentimentul de sărbătoare.
- Nu, spune, Cristina, dacă se va face ceva, atunci... atunci îţi voi da
cadou o bomboană pe băţ!
Septembrie – Monica, Cristina şi
Răducu se joacă fotbal în grădina lui Răducu. Mingea zboară sub plop, afară din
teren.
- Ei, se prinde Răducu de cap, în cartofii mei! Cartofii! Stau acolo
uitaţi. Frunzele de la cartofi sunt deja veştede.
- Cred că sunt gata! spune Răducu.
Toţi trei sapă pământul cu lopeţile. Imediat la primul cuib, Cristina numără
nouă cartofi.
- Drăguţ! spune Monica.
- Extrem de mici! spune Cristina.
- Ei şi? spune Răducu.
Mama fierbe întreaga recoltă ca şi
cartofi fierţi pentru Monica, Răducu şi Cristina. O oală plină!
- Cartofii mici sunt mai buni la gust, mi se pare, spune Răducu. Monica
împlântă gânditoare furculiţa în al zecelea cartof al ei.
- Cartofii cresc cu totul altfel
decât perele şi merele. Nu îi poţi vedea. Ei cresc în întuneric. Ca un secret,
spune ea.
- Aşa este şi cu Dumnezeu, spune
mama. Tu nu Îl poţi vedea, şi multe despre El sunt pentru tine un secret. Dar
cândva observi deodată că El este acolo: tu Îl rogi să te ajute, şi El te
ajută. Tu eşti trist, iar El te mângâie şi te încurajează. Atunci ştii:
Dumnezeu este acolo. El are ochii Săi tot timpul îndreptaţi asupra ta. El mă
vede. Acesta este cel mai important lucru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu