Un mic
birmanez a primit de la părinţii săi păgâni permisiunea de a merge la şcoala
misionară creştină pentru a învăţa acolo cititul şi scrisul. După un timp,
părinţii au observat că băiatul lor nu mai crede în idolii care în familia lor
au fost onoraţi de multe secole.
Tatăl a avut
o idee. El l-a dus pe băiatul său la un templu splendid unde unul dintre idoli
putea fi văzut îmbrăcat cu haine preţioase şi cu podoabe scumpe.
- Iată, fiul meu, i-a explicat tatăl, pe
acest dumnezeu îl poţi vedea. Dar creştinii nu Îl pot vedea pe Dumnezeul lor.
- Da, tată,
a răspuns băiatul, noi putem să-l vedem pe dumnezeul tău, dar dumnezeul tău nu
poate să ne vadă. Dar noi creştinii nu putem să-L vedem pe Dumnezeul nostru,
dar El ne vede în orice timp. Nu este acest lucru mult, mult mai important?
Tu, Doamne, mă vezi.
Ieremia 12.3
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu