Călătoria, plecarea, întoarcerea

Cred că toţi doriţi să călătoriţi. În călătorii poţi avea parte de multe întâmplări. Dar să pleci de acasă nu se poate compara cu o călătorie normală. În timpul nostru, unii copii şi tineri pleacă de acasă. Dacă au parte de experienţe rele, se întorc. Dar nici atunci nu se simt bine acasă.

Biblia relatează despre un tânăr. El voia să facă numai ce-i plăcea. De aceea a plecat de la tatăl său. Când n-a mai avut nimic, s-a întors la tatăl său şi a spus: „Am păcătuit împotriva lui Dumnezeu şi împotriva ta.” Tatăl îl iubea pe fiul său şi l-a iertat. Apoi au început să se veselească. Această istorisire este o imagine despre dragostea lui Dumnezeu. Dumnezeu iartă pe cel care se întoarce la El.

Despre cineva care a fugit

Filimon a trăit cu mulţi ani în urmă în Colose. El era cu siguranţă bogat, căci avea sclavi. Unul dintre ei era Onisim, care a fugit de la el. Sclavii erau adeseori trataţi rău. Ei trăiau într-o permanentă teamă de stăpânii lor. Desigur, şi lui Onisim i-a mers aşa. El a făcut ceva ce nu a fost pe placul lui Filimon. De aceea a fugit până la Roma. O astfel de fugă aducea cu sine multe necazuri, iar câte un fugar deznădăjduia. Cu totul altfel s-a terminat fuga lui Onisim. El l-a cunoscut pe apostolul Pavel şi prin el pe Domnul Isus. Din Onisim cel nefolositor a devenit un Onisim folositor. Pavel a avut încredere în el, pentru că a devenit creştin şi l-a trimis cu o scrisoare înapoi la Filimon.

Despre cineva care s-a întors

Cu siguranţă, Onisim nu a plecat fără motiv de la Filimon. El i-a făcut poate chiar şi o mare pagubă. Şi acum Pavel l-a trimis pe sclavul Onisim înapoi la stăpânul său. Câte gânduri i-au trecut acestuia prin cap? Să se întoarcă la vechiul loc? Da, el a mers iarăşi la oamenii de care aparţinea după lege. Dar Pavel i-a arătat creştinului Filimon că Onisim nu mai putea fi mult timp sclavul său. Onisim devenise prin Domnul Isus fratele său, căci ambii erau acum copii ai lui Dumnezeu. Ca creştin, chiar şi un sclav putea deveni fratele stăpânului său. Cât de minunat este acest lucru!

Cineva fuge de Dumnezeu

Iona a primit însărcinarea să meargă la Ninive. El trebuia să le spună oamenilor de acolo că trebuie să se pocăiască. Acest lucru nu a fost pe placul lui Iona şi a încercat să fugă de Dumnezeu. Ţinta sa a fost Tars, o aşezare în Spania, care se afla exact în direcţia opusă a localităţii Ninive. Iona a mers cu un vapor, iar din cauza lui au ajuns la necaz. Iona a fost aruncat în mare şi un peşte mare l-a înghiţit. Atunci Iona a strigat către Dumnezeu, iar peştele l-a scuipat după trei zile pe uscat. Atunci Dumnezeu l-a trimis iarăşi la Ninive cu aceeaşi însărcinare. De data aceasta, Iona a ascultat. – Aşa cum Iona a trebuit să spună despre Dumnezeu, şi noi trebuie să le spunem prietenilor şi cunoscuţilor noştri despre Isus. Nu putem să fugim de însărcinarea Domnului Isus.

Cineva care a trebuit să fugă

Ştim că oamenii au fugit din multe motive. După un război, cei învinşi trebuiau să plece din patria lor. Cea mai rea este fuga omului de Dumnezeu. – Dar acum vedem pe un tânăr care a fugit, pentru că Dumnezeu a vrut aşa. El s-a numit Iosif. Ca sclav s-a aflat în casa unui egiptean bogat. Soţia acestui bărbat a vrut să-l ispitească la rău. Atunci Iosif a spus: Cum să fac un astfel de rău şi să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu? Atunci a fugit. El a fugit de păcat. Stăpânul său l-a pus în temniţă, dar Dumnezeu a fost cu Iosif, aşa citim în Biblie. Dumnezeu este cu aceia care fug de păcat. – Învăţaţi de la Iosif – fugiţi de păcat! Atunci Dumnezeu este cu voi.