- Mama, de ce tocmai acum? strigă Paula. Soarele de amiază ardea cu putere. Paula trebuia să meargă în grădina de zarzavaturi și să culeagă căpșuni. Tocmai se așezase cu o carte captivantă la umbră. Dar Paula știa că trebuie să o asculte pe mama ei. Căpșunile erau, într-adevăr, gustoase. Împreună cu mama, treaba mergea repede, iar găleata se umplu imediat. Nu după mult timp se auziră tunete.
Nori negri acoperiră soarele. Ploaia cădea cu zgomot. Mama era în bucătărie și făcea sirop de căpșuni.
Paulei îi plăcea mult siropul. Acum înțelegea de ce mama se grăbise. Dacă nu ar fi cules căpșunile, ploaia puternică le-ar fi distrus.
Astăzi, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile. (Evrei 3.7,8)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu