Februarie

Afară-i vânt și-i vreme rea,

îngheță cum e fierul.

Ce mult grijește mama mea

să nu mă prindă gerul!

Cum mă ferește mama mea

de frigul iernii grele,

fă Doamne să-mi feresc așa

eu, sufletul de rele.

Prin viscol zgribulind de frig,

lătrat mereu de-un câine,

un copilaș sărac și slab

cerșește-un miez de pâine.

Vai, cât de mic e miezul dat

și cât de mare-i sila.

Fă-mi Doamne-n sufletul curat

mereu să crească mila.

Copile, dacă vreun sărac

de foame rabdă-n cale,

să știi că-i și din vina ta
și din a mamei tale.