De ce mergea greşit ceasul

   Tic – tac, tic – tac, aşa şi-a făcut treaba vechiul nostru ceas cu pendulă de mulţi ani, exact, la minut.

   Într-o zi ni s-a părut că ceva nu era în regulă cu el. Copiii au venit de la şcoală acasă şi au spus că de dimineaţă au întârziat la ore. Când tata sosi seara acasă, a constatat că ceasul mergea cu o jumătate de oră întârziere. Tata deschise uşa din spate a ceasului şi găsi repede cauza. Un păianjen şi-a ţesut pânza în jurul pendulei şi a roţilor dinţate şi astfel a scos ceasul din regularitatea lui. După ce tata a curăţat mecanismul ceasului şi a pus ulei, ceasul cel vechi a mers ca mai demult.

   Deranjamentul a fost în interiorul ceasului. Iar deranjamentul din interior s-a făcut observabil în exterior. Arătătoarele nu mai arătau ora exactă.

   Un indian a venit odată cu două arătătoare la un ceasornicar şi l-a rugat:

   - Reglează aceaste două arătătoare, ele nu arată corect ora de mai bine de o jumătate de an.

   - Dar unde este ceasul? s-a mirat ceasornicarul.

   - Acasă, răspunse indianul.

   - Dacă nu-mi dai ceasul, nu pot să-l repar! Mecanismul ceasului, inima ceasului, trebuie să o aduci aici!

   - Dar ţi-am spus că la ceas nu este nimic de reparat, ticăie foarte regulat, numai aceste arătătoare merg greşit.

   Poate te asemenei acestui indian. Te străduieşti să nu ai cu nimeni vreun scandal, să trăieşti cu toţi în pace şi să nu ajungi niciodată în conflict cu legea. La mersul „arătătoarelor“ eşti foarte atent şi nu poţi înţelege că ai nevoie de un Mântuitor, un Salvator, care să pună în ordine „mecanismul ceasului tău“, inima ta.

   Tu gândeşti că „ceasul“ tău, inima ta păcătoasă, trebuie să rămână aşa cum este, nu vrei să o dai Tatălui ceresc. Nu vrei să ştii nimic despre o naştere din nou, despre o dăruire deplină în braţele Domnului Isus. Cuvântul lui Dumnezeu spune:

   „Dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu“ (Ioan 3.3).

   Domnul Isus doreşte să aibă inima ta, ca ea să bată pentru El. Dă-i inima ta Lui, nu vei regreta niciodată. El spune:

   „Fiule, dă-mi inima ta şi să găsească plăcere ochii tăi în căile mele“ (Proverbe 23.26).