La o paradă mare, împăratul Napoleon Bonaparte a apărut el însuși la sosirea trupelor. În timp ce călărea pe armăsarul său de-a lungul taberelor de soldați, calul său s-a ridicat deodată pe picioarele din spate, încât împăratul a scăpat frâiele. Toți au rămas nemișcați de groază, dar un soldat a sărit în față, a apucat frâiele calului și l-a oprit.
- Vă mulțumesc, căpitane, a spus împăratul când soldatul i-a întins frâiele.
Fără să ezite, soldatul a întrebat:
- Din care regiment, maiestate?
Împăratul s-a bucurat de acest răspuns prompt și a răspuns:
- Din garda mea personală!
Soldatul a făcut bine crezând fără rezerve cuvântul împăratului. Cu atât mai mult noi ar trebui să credem ce ne spune Dumnezeu!
Cuvântul Domnului și Învățătorului nostru este autentic și are caracter obligatoriu:
„Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă cuvintele Mele și crede în Cel ce M-a trimis are viața veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață” (Ioan 5.24).
Să ascultăm de El, să credem în El și să-I mulțumim!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu