Era deja târziu și pentru Patrick era timpul să meargă la culcare. Așa că i-a sărutat pe mama și pe tata spunându-le noapte bună și apoi s-a dus la bunica lui. A îmbrățișat-o și i-a spus: „Noapte bună, bunico, mă duc la culcare acum! Ai nevoie de ceva?” – „Nu, micuțule, dar de ce mă întrebi?” – „Pentru că vreau să mă rog chiar acum”, a fost răspunsul.
Astfel, micul Patrick este un bun exemplu pentru toți cei credincioși. – Ne încheiem zilele în același mod? Și cum le începem?
Fericiți sunt acei bunici care primesc binecuvântări de la Dumnezeu prin rugăciunile nepoților lor! Și invers: cât de privilegiați sunt nepoții ale căror nume sunt pronunțate cu regularitate de părinții și bunicii lor în genunchi în fața lui Dumnezeu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu