duminică

Ultima treaptă a scării

 
   Este după-amiază târziu și se lasă amurgul. Doar puțină lumină intră prin ferestrele mici în vechiul hambar în care tocmai a intrat Christoph, fiul cel mic al fermierului.
   Se uită la scara care duce la fânar. Christoph aude că cineva lucrează acolo sus. Nu poate fi decât tatăl său. Se îndreaptă spre scară și strigă în sus:
   - Ești acolo, tată? Pot să vin la tine?
   - Da, micuțul meu, vino aici sus!, se aude răspunsul.
   Christoph pune piciorul pe treapta cea mai de jos, dar apoi ezită. Se uită în sus cu teamă în ochi.
   - Tată, strigă el temător, nu pot vedea ultima treaptă! Tatăl râde și își încurajează fiul:
   - Pune piciorul pe scară cu încredere și urcă o treaptă mai sus, treaptă cu treaptă. Ultima treaptă este aici. Eu o văd și o vei vedea și tu când vei ajunge aici.
   Liniștit, Christoph începe acum să urce pe scară. Urcă cu grijă treaptă după treaptă și nu trece mult timp până când tatăl său îl întâmpină în vârf. Acesta și-a întins deja brațele puternice pentru a-și ridica iubitul copil peste ultima treaptă. Christoph este acum fericit să fie alături de tatăl său.
 

   Oare nu putem învăța o lecție valoroasă din această povestire? În viața noastră, de multe ori trebuie să începem ceva ce nu știm cum va continua și cum se va termina. Cineva trebuie să se mute într-un loc nou, altcineva trebuie să schimbe școala sau să înceapă un nou loc de muncă. Deseori am dori să vedem sfârșitul de la început. Dar Dumnezeul și Tatăl nostru credincios ne asigură că totul va fi bine dacă urmăm Cuvântul Său. El ne cheamă de sus: Nu vă faceți griji. Văd într-o lumina deplină cum se va sfârși totul. Mergeți mai departe cu încredere, pas cu pas, până când veți fi la Mine.

 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu